Ce e educația financiară și de ce tot aud de ea în ultima vreme?

Un răspuns pompos ar suna cam așa: Totalitatea informațiilor și abilităților pe care o persoană ar trebui să le posede pentru a lua decizii financiare în cunostință de cauză.

Poate că un răspuns mai lung, dar mai pe înțeles, ar fi: lucrurile pe care nu le știi sau, dacă le știi, nu le faci, care îți afectează existența în mod negativ, iar dacă le știi și le faci îți afectează existența în mod pozitiv. Încă teorie, fără legătură cu viața reală?...

Să încercăm altfel: deciziile pe care le-ai luat la un moment dat și care dictează ce mănânci tu și copiii tăi astăzi, unde stați, dacă și unde mergeți la film sau în concediu, dacă ai din ce să trăiești dacă te accidentezi și rămâi invalid, care sunt sursele disponibile copiilor tăi pentru un trai bun dacă tu mori până pot să își câștige singuri existența...

Decizii cum ar fi: să mergi sau nu la școală, să alegi o meserie sau alta, să fii asistat social, șomer, angajat, patron sau investitor – acestea au legătură cu modul în care îți obții veniturile și cât de mari sau de mici sunt ele, cum valorifici timpul, energia și abilitățile pe care le ai.

Decizii cu privire la modul în care cheltui veniturile pe care le ai: cumpăr lucrurile de care am nevoie sau cumpăr lucruri care ma fac să par într-un fel. Ce cumpăr? Admirație, invidie, bucurie, necesitate? - acestea au legătură cu abilitatea mea de a mă încadra în veniturile de care dispun și a păstra o parte din veniturile obținute pentru situațiile neprevăzute din viață.

Decizii cu privire la achiziționarea de servicii precum credite și asigurări... Cum plătesc pentru ce cumpăr? Cu ce am produs (veniturile prezente) sau cu ce voi produce (veniturile viitoare – credit)? - acestea au legătură cu decizia de îndatorare și cu abilitatea mea de a plăti înapoi datoriile.

Decizii cu privire la achiziționarea de lucruri care pot să îmi aducă bani precum cumpărarea de certificate de depozit, acțiuni, obligațiuni, ETF, CFD, futures, opțiuni, imobiliare, afaceri – acestea au legătură cu bunăstarea mea, cu abilitatea mea de a face banii să lucreze pentru mine.

Ai informațiile și abilitățile necesare pentru a lua deciziile de mai sus? Dacă nu, atunci ai nevoie de educație financiară.

1. Majoritatea informațiilor și abilităților pe care le avem sunt deprinse de la părinți (care au trăit în comunism cel puțin o parte a vieții lor și pentru care informații gen afaceri, acțiuni, obligațiuni etc erau inexistente) sau de la prieteni.
2. Copiii noștri învață mai mult din ce facem noi decât de la toate cursurile la care îi trimitem.

De ce e nevoie de educație financiară la adulți? Din două motive:

O parte dintre noi au informațiile și abilitățile deprinse la cursurile de economie și educație antreprenorială din liceu sau la diverse facultăți de profil, doar că nu ne-am întrebat cum s-ar aplica ele la viața noastră personală.

Eu, spre exemplu, nu m-am întrebat până de curând cum aș putea să aplic noțiunea de utilitate marginală a unui produs la viața mea. Cum, nu știi ce e aia? Nici eu nu mai știam :)).

”Prin utilitate marginală a unui bun se înțelege sporul de utilitate dobândit în urma suplimentării consumului din acesta cu o singură unitate.” Sursa: http://www.stiucum.com/economie/microeconomie-si-macroeconomie/Teoria-utilitatii-si-a-consumu14343.php

Îhî... Exact...

Asta ar însemna aplicat la bere: Câtă satisfacție suplimentară capeți consumând o bere? Probabil, satisfacția maximă o capeți când consumi prima bere, apoi aceasta se diminuează pe măsură ce mai adaugi câte o bere și devine negativă (neplăcere) când ți se face rău. Și iată: ai o idee despre cum se poate calcula utilitatea marginală, raportând satisfacția obținută la prețul plătit pentru a o obține. Cu aplicație practică pentru viața ta: 1. poți să dai bani și pentru neplăcere (berea aia în plus pe care ai băut-o și de la care ți s-a făcut rău) și 2. poți să optimizezi raportul plăcere bani data viitoare, adică bei ultimile 2 beri în altă zi ;).

Cum ar fi să mă întreb dacă eu am profit? Sau ce avere am eu în momentul ăsta? Sau ce aș putea să fac pentru a îmi îmbunătăți starea financiară? Ce să-mi îmbunătățesc?!?

Motivele pentru care se vorbește atât de mult în ultima vreme despre educație financiară sunt multiple:

  1. Suntem pe ultimile locuri din Europa la alfabetizare financiară – adică nu știm ce instrumente să folosim când avem nevoie și nu înțelegem ce impact au ele asupra noastră. Spre exemplu: dacă iei un credit cu dobândă variabilă, pe 30 de ani, să îți cumperi o casă, ce se întâmplă dacă îți crește rata dobânzii cu 2%? Dar dacă îți scade?
    2. Avem un număr foarte mare de persoane care nu reușesc să pună ceva deoparte la sfărșitul lunii, în timp ce avem un număr crescător de persoane care își fac vacanțele în locuri exotice sau își cumpără electrocasnice, telefoane, mașini pe care nu și le permit (pe credit).
    3. Avem un număr foarte mic de persoane care investesc – am putea să ne uităm la bursă, spre exemplu, sau la numărul de antreprenori la mia de locuitori.
    4. Avem un număr mic de persoane care își asigură bunurile sau viața.
    5. Avem un număr mare de persoane aflate în dificultăți financiare.
    6. Majoritatea populației nu înțelege ideea de inflație și cum e afectată de ea, darămite factorii care o generează.
    7. O parte din societatea noastră începe să se așeze și să își facă planuri pe termen lung – acesta este un semn foarte bun – și au nevoie să învețe să își facă un buget, să își aleagă modul în care să facă bani, să devină mai buni la a-i administra și la a-i face să producă pentru ei (a investi).

Motivul pentru care am ales ca eu să fac educație financiară? Deși sunt educat din punct de vedere financiar, nu m-am întrebat cum se aplică la mine, și am făcut o mulțime de greșeli care m-au costat bani, timp, emoții, relații, suferință. Îmi doresc ca cei care trec prin cursurile pe care le fac să nu facă aceleași greșeli.